Posts Tagged "povesti de viata"

9Feb2020

Anul 2019 a trecut repede și ne aducem aminte cu drag de toate activitățile pe care le-am avut pe parcursul lui.

Toți copiii au crescut și au avut rezultate bune sau foarte bune la școală, cu eforturi depuse atât din partea lor, cât și a echipei de educatori și psihoterapeuți a Căsuței noastre.

54798643_1914074355371158_4680786149524897792_n 62541033_2037163349728924_7547697379613343744_n62570766_2039839592794633_6273749082494205952_n74910723_2319220438189879_9163614791065927680_n

Nu este ușor să recuperăm bazele educației școlare care au lipsit, dar cu dragoste și răbdare, și mai ales cu ajutorul voluntarilor și educatorilor noștri, copiii au rezultate tot mai bune, scopul pe termen lung fiind pregătirea lor pentru o viață independentă și echilibrată. Orele de nutriție, de învățare operare pe calculator, de muzică și arte plastice, de dans sau fotbal, toate acestea duc către o dezvoltare armonioasă a tinerilor noștri.

74526536_2350516955060227_789349752746541056_n71405570_2224079594370631_1841964331969806336_n50717493_1842403602538234_4885223208380268544_n80747553_2419661691479086_3776718254093893632_n

Suntem adânc recunoscători tuturor celor ce ne ajută prin sponsorizări și donații să oferim copiilor noștri tabere și activități extra-școlare diverse, cum ar fi vizita orașului Piatra Neamț și a zonei Lacu Roșu – Bicaz, vizita la fabrica de pâine La Lorraine (mulțumim Adrian Hădean!), distractie la SPA sau la patinoar.

50947207_1842403842538210_5833266891702927360_n67369930_2109837042461554_4157869607744438272_n67729526_2118846181560640_2669603932908552192_n49753016_1813105962134665_4216357093696864256_n

Tabăra creștină este întotdeauna preferata noastră, iar ieșirile în aer liber sunt activitățile perfecte pentru weekend.

54728827_1918605971584663_449383854109622272_n61920710_2020761648035761_210751412399767552_n69463069_2167977736647484_6260578015525208064_n67976904_2136831489762109_1456044800116523008_n

Suntem norocoși să avem prieteni buni în domeniul artelor, cum sunt mezzosoprana Iulia Merca, Ansamblul Folcloric Napoca POL sau copiii de la Ansamblul Folcloric Românașul, care ne ajută cu organizarea sau participarea la diverse activități caritabile.

62429662_2030311740414085_2225332567349919744_n50083654_1826355287476399_2451893939049857024_n75279256_2276820509096539_6988826962223431680_n71405570_2224079594370631_1841964331969806336_n

Ca instituție, eforturile noastre au fost răsplătite prin recunoașterea rezultatelor deosebite și nominalizarea noastră la doua prestigioase evenimente destinate asistenței sociale. Suntem onorați de faptul că am primit locul al II lea în cadrul Galei Mama, eveniment organizat de Consiliul Tinerilor Instituționalizați și mândri de nominalizarea noastră printre finaliștii Galei Naționale a Excelenței în Asistență Socială. Dar cel mai tare ne bucură când vedem că copilașii noștri răspund dragostei și grijii pe care le-o oferim zi de zi.

53916373_1909057852539475_8467448597233795072_n54142886_1895344477244146_8158926742581411840_n53769895_1896273840484543_5491440039571226624_n

Trebuie să mulțumim încă o dată tuturor sponsorilor și donatorilor, fără de care toate acestea nu ar putea fi realizate! Vă suntem recunoscători pentru încrederea acordată și ne bucurăm că sunteți parte din familia noastră!

Dacă doriți să ajutați Căsuța noastră să își desfășoare activitatea și să contribuie în continuare la dezvoltarea copilașilor pe care îi avem în grijă, ne puteți contacta prin următoarele modalități:

  • email la casuta.bucuriei@yahoo.com sau contact@casutabucuriei.eu
  • telefonic la (+4) 0722459600
  • via Facebook la https://www.facebook.com/casutabucurieicluj/
  • pe site-ul www.casutabucuriei.eu la sectiunea contact

Până pe data de 1 martie 2020 ne puteți trimite formularul de donare a 3.5% din impozitul pe care deja l-ați plătit pe venit, și îl trimitem noi la administrația financiară potrivită. Dacă doriți să îl transmiteți direct, data limită este 15 martie 2020. Formularul poate fi descărcat aici.

Companiile și micro-întreprinderile pot face sponsorizări deductibile prin contracte de sponsorizare pe care îl găsiti aici, secțiunea Sponsorizări firme.

26Jan2020

Căsuța noastră este o mare familie pentru toți copiii și tinerii pe care îi găzduim, iar poveștile lor sunt fascinante fiecare în parte. Însă o poveste poate fi cu final fericit doar dacă personajul principal a trecut cu succes peste toate greutățile asezate în fața sa. Astfel că putem spune acum că povestea Andreei este una cu happy end: fiind deja matură, la 24 ani, ea urmează cursurile Facultății de Sociologie și Asistență Socială, și totodată este înscrisă la Master pentru Management Curricular la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației. Ea este o studentă apreciată de profesori și colegi, fapt dovedit și de participarea ei la un schimb de experiență pentru studenți în Olanda. Având dreptul sa beneficieze de sistemul de protecție până la 26 de ani, Andreea lucrează între timp la un lanț internațional de fast food și ajută în fiecare weekend o familie cu curațenia casei. În vara anului trecut a muncit în San Francisco, California (SUA), printr-un program work & travel. Astfel că timpul liber (puțin cât este el) și-l împarte între prieteni și familia de la Căsuță, ea fiind sora cea mai mare pentru toți ceelalți copii.

Dar care este, de fapt, povestea Andreei? Ce se petrece în spatele unui destin dificil, și de cât efort este nevoie pentru a ieși din el și a avea propria poveste cu final fericit?

Povestea Andreei începe în Dej, acolo unde mama ei (Kristina), din familie maghiară, s-a îndrăgostit de un român, care nu a fost acceptat de familie. Trecând peste dorințele familiei, și mai ales ale fratelui, Kristina a fugit cu bărbatul iubit, cu care a ramas însărcinată. Dar dragostea nu a putut să facă față prejudecăților și greutăților, așa ca tinerii îndrăgostiți s-au despărțit, iar Kristina a fost nevoită să revină la familie, unde nu a fost primită cu brațele deschise, mai ales pentru că era însărcinată. După puțină vreme, Kristina a cunoscut un alt bărbat, ce avea să devină tatăl (fară acte, doar în fapte) băiețelului de câteva luni din relația anterioară și cu care s-a mutat în Timișoara (pentru că el acolo locuia). După 5 ani de viață de liniștită, s-a născut Andreea, care a bucurat întreaga familie, inclusiv pe rudele din zona Moldovei ale tatălui. Rudele au aflat însă că fratele Andreei nu era de fapt nepotul lor direct și au provocat un mare scandal în familie, inclusiv au răpit-o pe fată de lângă mama sa din Timișoara și au dus-o în Moldova. Kristinei i-au luat luni de zile până să-și gasească fiica și să o poată lua la rândul ei de lângă rude, dovedind cu greu autorităților răpirea fetiței, care avea sub 2 ani.

Evident, după aceste evenimente familia liniștită a Andreei de la Timișoara s-a destrămat, iar mama a fost nevoită să se întoarcă la Dej cu băiețelul de aproape 7 ani și cu fetița de nici 2 ani. Pentru că nu aveau locuință, dar nici bunica de la Dej nu îi putea primi în casă pentru ca fiul ei (fratele Kristinei) nu îi permitea acest lucru, au dormit pe unde au apucat: în parcuri, în scări de bloc, în baruri. Când unchiul nu era acasă, erau primiți la bunica unde primeau de mâncare ce se putea și unde stăteau la caldură o vreme. Mai dormeau câteodată la prieteni, sau în barul din centrul orașului, unde Andreea putea dormi pe 2 scaune lipite unul de altul și unde era cald. Fratele mai mare al Andreei deja avea 8 ani și era independent, pe străzi, făcând parte dintr-o gașcă de băieți mai mari care îl protejau.

Pe Andreea a început să o îndrăgească doamna Maria, patroana barului din centrul orașului, care avea 2 fete mari (studente) și care au prins și ele drag de fetiță. Așa că, la nici 3 ani, Andreea a început să ajute în bar, ducând cafele și băutură clienților și să petreacă timp cu doamna Maria, care o lua la ea acasă de câte ori putea. Mama Andreei nu o lasa pe fetiță tot timpul la doamna Maria, dar Andreea vroia să stea cu dânsa și ținea mult la ea și la fetele ei. Prima amintire a Andreei din casa doamnei Maria este un telefon, chiar in hol, pe care, când l-a văzut, l-a luat în mână și l-a „sunat” pe fratele ei, spunând: „Haide și tu la Tanti Maria, că aici e cald și bine!„.  Și, într-adevăr, așa a fost: la doamna Maria a stat cât de mult a putut și a fost bine. Doamna Maria a notificat Protecția Copilului despre situația fetiței, a ajutat-o să meargă la gradiniță, a învățat-o să scrie și să citească, și avut grijă de Andreea ca de fiica ei. Doar Kristina o mai vizita la bar din când în când și vroia să o ia cu ea.

Într-o seară chiar a luat-o, și Andreea a avut noroc cu prietenii fratelui ei care au gasit-o mergând cu mama pe stradă, iar Andreea i-a rugat să o ducă la doamna Maria acasă. Baieții au luat-o în brațe și au fugit cu ea, doamna Maria fiind bucuroasă să o regăsească.

Tot doamna Maria a înscris-o și la școală, unde a fost o elevă silitoare și care iubea învățătura. A fost desemnată chiar „Cel mai frumos copil din școală” și poza Andreei a aparut în ziar, iar ea a fost extrem de mândră. Își aduce și acum aminte cu mare drag de momentul în care și-a văzut poza în ziar.

andreea 2011

Totul s-a curmat însă pe neașteptate când, în jurul vârstei de 8 ani ai Andreei, doamna Maria s-a îmbolnavit și a ramas paralizată la pat, apoi mergând spre cele drepte. Această tragedie a fost dublată de faptul că Andreea a trebuit să părăsească singura familie adevărată pe care a cunoscut-o, și să intre în sistemul de protecție de stat. A plâns 3 zile în continuu, dar nu a avut de ales și a fost transferată la un asistent maternal în Dej. Acolo a stat doar 6 luni, pentru că nu a reușit să rezoneze cu doamna respectivă care mai avea în îngrijire un alt copil mai mic, și care nu a înțeles nevoia de dragoste a Andreei. Fetița s-a închis în sine, nu vorbea deloc cu asistenta maternală și după 6 luni a fost transferată în altă parte.

A doua familie de asistență maternală a fost una în care fetița și-a găsit și o soră adoptivă, s-a simțit iubită și protejată și unde a putut să se dezvolte iarăși. La școală, după ce a trecut peste o perioadă de adaptare și peste prejudecățile colegilor, a început să îi ajute la teme, să le facă proiectele, așa că a fost până la urmă acceptată. Andreea a învățat întodeauna bine și stabilitatea emoțională și-a spus cuvântul în dezvoltarea armonioasă a fetei, până la vârsta de 14 ani.

Atunci tragedia a lovit din nou, de această dată fiind vorba de doua suflețele de copil: Andreea și sora ei adoptivă. Doamna care era asistent maternal s-a îmbolnavit și ea, astfel devenind inaptă să continue să le crească pe cele doua fete. Managerul de caz din partea DGASPC a avut mare grijă de cele două fete și a încercat să găsească cea mai bună soluție pentru ele: un loc unde să poată avea acces la educație, să învețe la o scoală bună, să fie iubite și mai ales să rămână împreună. Astfel că, la întoarcerea fetelor din tabăra anuala organizată de DGASPC, Adela le-a așteptat cu emoție și le-a dus la casa de tip familial unde ea era coordonator la acea vreme.

andreea 2013

Casa de tip familial era una exclusiv pentru fete, dar adaptarea nu a fost chiar ușoară, mai ales ținând cont că nici una din fetele de acolo nu aveau un trecut fără probleme. Însă cu sprijinul Adelei și fiind sprijin și una pentru alta, cele două fete s-au integrat și au început o nouă viață, în Cluj-Napoca. Măicuța (doamna care locuia cu ele) a contribuit și ea semnificativ la creerea atmosferei de familie, și în acest fel Andreea a găsit stabilitatea de care avea atât de multă nevoie.

andreea la mare

Andreea s-a atașat atât de tare de Adela încât, la momentul în care ea și-a deschis propria casă de tip familial, a vrut să fie transferată la nou deschisa Căsuță a Bucuriei. Așa că, în acest moment, Andreea este sora mai mare și exemplul de urmat pentru alte 7 suflețele, toate trecute prin tot felul de încercări.

andreea si maicuta

De la faptul că fac teme împreună, la cititul de povești sau mersul în tabere, la faptul că fetele mici se strecoară în camera ei când le este frică noaptea… toate acestea sunt activități care îi leagă pe copii și îi fac să interacționeze ca o adevărată familie, cu plusuri și cu minusuri, dar plină de dragoste.

andreea si adela

Cu siguranță că povestea Andreei nu se termină aici, dar cred că se poate spune că povestea are deja un final fericit, iar de acum încolo începe o altă poveste: povestea unei tinere care va putea să stea picioarele ei și să își croiască propriul drum în viață.

andreea 2019